DARVO: cand problema dispare si incepi sa te aperi pe tine
DARVO descrie un tipar prin care o persoana confruntata cu un comportament care a ranit poate nega fapta, ataca persoana care o semnaleaza si inversa rolurile, prezentandu-se drept adevarata victima. Discutia incepe cu „M-a ranit ce ai facut” si poate ajunge rapid la „Tu esti problema”. Uneori auzi: „Exagerezi”, „Esti prea sensibil”, „Este proiectia ta”, „Te simti ranit pentru ca ai rani vechi”. La final, in loc sa fie analizat comportamentul initial, ajungi sa iti aperi memoria, caracterul sau chiar dreptul de a spune ca ai fost ranit.
Negarea este primul pas al deturnarii
Negarea poate fi directa: „N-am spus asta.”
Poate fi si minimalizare: „A fost doar o gluma”, „Nu a fost chiar atat de grav”, „Ai inteles gresit”.
Problema nu este faptul ca doua persoane pot avea amintiri diferite. Acest lucru se intampla frecvent.
Semnalul de alarma apare atunci cand fapta concreta nu poate fi discutata aproape niciodata, iar orice tentativa de clarificare este inchisa imediat prin negare sau reinterpretare.
Discutia nu mai ramane despre ce s-a intamplat, ci despre faptul ca tu „percepi gresit”.
Atacul muta atentia de la comportament la caracter
Dupa negare, conversatia se poate transforma intr-un atac personal.
„Esti instabil.”
„Vrei sa creezi conflicte.”
„Nimeni nu te suporta.”
„Tu esti nevindecat.”
Astfel, centrul discutiei se schimba.
Nu mai vorbim despre gestul care a ranit, ci despre presupusele defecte ale celui care l-a semnalat.
Acesta este unul dintre motivele pentru care astfel de conversatii sunt atat de derutante. In loc sa intrebi „De ce ai facut asta?”, ajungi sa te intrebi „Oare chiar eu sunt problema?”
Cand rolurile se inverseaza
Ultima componenta a tiparului este inversarea victimei cu agresorul.
Persoana confruntata poate spune: „Tu ma abuzezi cu aceste acuzatii”, „Uite ce-mi faci”, „Eu sunt cel atacat aici”.
Este posibil, desigur, ca intr-un conflict ambele persoane sa fi fost ranite.
DARVO nu inseamna ca celalalt nu poate avea si el nemultumiri reale.
Problema apare cand suferinta lui este folosita pentru a sterge complet subiectul initial.
Responsabilitatea pentru primul comportament dispare, iar persoana care a ridicat problema devine inculpatul conversatiei.
De ce acest tipar produce indoiala de sine
DARVO poate afecta increderea in propria perceptie.
Cand auzi repetat ca exagerezi, inventezi, esti prea sensibil sau interpretezi totul prin propriile rani, poti incepe sa te intrebi daca ceea ce ai simtit este legitim.
Cercetarile asupra acestui fenomen sugereaza ca asemenea raspunsuri pot influenta felul in care este perceputa credibilitatea persoanelor implicate si se pot asocia cu cresterea auto-invinovatirii celui care a semnalat problema.
Asta nu inseamna ca eticheta DARVO stabileste automat cine are dreptate.
Este un concept descriptiv, nu un diagnostic.
Dar poate fi util pentru observarea structurii unei conversatii.
Nu orice aparare inseamna manipulare
O persoana poate spune sincer: „Nu imi amintesc asa.”
Poate fi ranita de tonul in care este confruntata sau poate avea propria versiune asupra conflictului.
O singura cearta nu este suficienta pentru a vorbi despre un tipar.
Conteaza repetitia.
De fiecare data cand ridici o problema, fapta este negata? Urmeaza un atac asupra ta? Conversatia se termina cu ideea ca tu esti agresorul, fara ca subiectul initial sa fie discutat?
Daca raspunsul este in mod repetat da, merita observat mecanismul.
Cum poti readuce discutia la fapte
Cand te simti in siguranta, poate ajuta sa ramai cat mai aproape de comportamentul concret.
„Vreau sa discutam despre ce s-a intamplat ieri, nu despre caracterul meu.”
„Putem vorbi si despre ce te-a ranit pe tine, dar dupa ce terminam subiectul acesta.”
„Daca discutia continua prin insulte, o opresc.”
Aceste formule nu garanteaza ca celalalt va coopera.
Dar te pot ajuta sa nu intri in spirala in care ajungi sa justifici fiecare emotie si fiecare amintire.
Uneori este util sa notezi pentru tine faptele concrete: ce s-a spus, cand, ce s-a intamplat dupa. Nu pentru a construi un dosar impotriva cuiva, ci pentru a pastra un reper atunci cand conversatiile intense iti creeaza confuzie.
DARVO nu trebuie castigat, ci recunoscut
DARVO devine mai usor de observat cand pui o intrebare simpla:
„Am reusit sa discutam despre fapta si responsabilitate sau am ajuns sa imi apar dreptul de a spune ca am fost ranit?”
Aceasta intrebare nu stabileste singura adevarul.
Dar arata daca discutia a ramas ancorata in problema initiala sau a fost transformata intr-un proces impotriva celui care a semnalat-o.
Daca tiparul se repeta, te intimideaza sau te face sa te indoiesti constant de tine, poate fi util sprijinul unei persoane de incredere sau al unui psihoterapeut.
Iar daca exista amenintari, control coercitiv sau violenta, prioritatea nu este obtinerea unei recunoasteri.
Prioritatea este siguranta.
Pentru ca o conversatie sanatoasa poate contine dezacord, defensiva si chiar furie. Dar nu ar trebui sa iti ceara sa renunti la propria realitate doar pentru a pastra pacea.
Lasati un comentariu