Răspunde sincer la fiecare afirmație. Alege varianta care reflectă cel mai bine cum te simți în ultima lună.
1. Mă simt obosit(ă), chiar și după ce dorm.
2. Am devenit mai cinic(ă) sau negativ(ă) față de munca mea sau față de oameni.
3. Mă simt ineficient(ă), ca și cum munca mea nu contează.
4. Îmi este greu să mă concentrez, uit lucruri frecvent.
5. Evit interacțiunile sociale pentru că mă simt epuizat(ă).
6. Nu mai simt bucurie nici în activitățile care înainte îmi plăceau.
Interpretare simplificată:
0–6 puncte: Risc scăzut de burnout.
7–15 puncte: Risc moderat – fii atent(ă) la semnale.
16–24 puncte: Risc crescut – ia măsuri de prevenție și caută suport.
25–30 puncte: Burnout activ – ai nevoie de intervenție terapeutică.
1. Stabilirea cadrului terapeutic
Psihoterapeutul evaluează nivelul de epuizare (inclusiv cu instrumente precum Maslach Burnout Inventory).
Se identifică sursele cronice de stres: muncă, familie, relații, autoexigențe.
2. Psihoterapie focalizată pe reconstrucție internă
3. Stabilirea limitelor sănătoase
Training pentru asertivitate și managementul timpului.
Intervenție pe sindromul salvatorului și nevoia de validare externă.
Plan concret de echilibru între muncă – viață personală – pauză.
4. Refacerea conexiunii cu corpul și plăcerea de a trăi
Practici somatice: respirație conștientă, stretching, meditație ghidată.
Activități recreative reintroduse treptat (fără vinovăție!).
Restabilirea ritmului somn–odihnă–nutriție–natură.
5. Psihoterapie de întreținere și prevenție a recăderii
Reconfigurarea identității după burnout: cine sunt, ce vreau, cum îmi protejez energia.
Dezvoltarea unui sistem personal de “auto-scanare” pentru stres cronic.
Clarificarea sensului muncii și rolurilor sociale – fără să te pierzi în ele.



Lasati un comentariu