Abstinenta in dependenta: cand „doar putin” devine inceputul aceluiasi ciclu
Abstinenta in dependenta poate parea o solutie radicala, mai ales pentru persoana care isi spune sincer: „De data aceasta ma voi opri la timp” sau „voi consuma doar in weekend”. Problema este ca dependenta nu inseamna doar cantitatea consumata, ci si pierderea controlului, preocuparea persistenta si revenirea repetata la comportament in ciuda consecintelor. Moderatia presupune capacitatea de a stabili o limita si de a o respecta. Or, tocmai aceasta capacitate poate fi afectata atunci cand s-a instalat un mecanism dependent.
De ce „doar unul” nu ramane intotdeauna unul
Pentru o persoana fara dependenta, un pahar, un pariu sau o exceptie pot ramane evenimente izolate.
Pentru cineva care a trecut repetat de la „doar putin” la pierderea controlului, primul pas poate reactiva un proces deja bine invatat.
Creierul pastreaza asocierea dintre anumite situatii si recompensa asteptata. Stresul, singuratatea, o anumita companie, un loc sau o stare emotionala pot deveni declansatori chiar dupa perioade lungi fara consum.
Dupa reluarea comportamentului, conditiile in care se ia urmatoarea decizie se modifica. Pofta poate deveni mai intensa, inhibitiile pot scadea, iar negocierea interioara incepe din nou:
„Inca unul nu conteaza.”
„Astazi fac o exceptie.”
„De maine ma opresc.”
Astfel, limita care parea foarte clara inainte de primul consum incepe sa se mute.
Capcana moderatiei este negocierea permanenta
Moderatia cere decizii repetate.
Cat pot consuma? Astazi este o exceptie? Daca ieri m-am controlat, inseamna ca problema nu mai exista?
Pentru cineva cu un istoric repetat de pierdere a controlului, aceasta negociere poate deveni ea insasi parte a ciclului dependent.
Dupa consum pot aparea regretul, rusinea si vinovatia, urmate de o noua promisiune: „Data viitoare va fi diferit.”
Uneori chiar este.
Dar atunci cand acelasi scenariu se repeta luni sau ani, merita schimbata intrebarea.
Nu „Cum pot controla mai bine consumul?”, ci „Ce se intampla daca nu mai deschid deloc aceasta negociere?”
Abstinenta poate simplifica o decizie foarte complicata
Abstinenta in dependenta poate oferi tocmai aceasta claritate.
Comportamentul nu mai este o optiune care trebuie analizata in fiecare zi. Nu mai exista calculul „cat este prea mult” sau „cand imi permit o exceptie”.
Asta nu inseamna ca pofta dispare imediat.
Nu inseamna nici ca recuperarea devine usoara.
Inseamna ca persoana poate incepe sa construiasca alte raspunsuri pentru situatiile in care obisnuia sa consume: stres, anxietate, singuratate, durere emotionala, plictiseala sau nevoia unei recompense rapide.
Pentru cineva care a incercat in mod repetat moderatia si a revenit de fiecare data la pierderea controlului, aceasta regula clara poate fi mai usor de respectat decat o limita renegociata permanent.
Este abstinenta obligatorie pentru orice persoana?
Nu toate problemele de consum au aceeasi severitate si nici tratamentul nu este identic pentru toti.
In cazul tulburarii de consum de alcool, reducerea consumului poate reprezenta un pas valoros pentru unele persoane, mai ales atunci cand acestea nu sunt pregatite pentru oprirea completa.
Reducerea riscului are valoare.
Dar asta nu inseamna ca moderatia este potrivita pentru orice persoana.
Cand incercarile repetate de consum controlat au esuat, cand exista consecinte medicale, profesionale sau relationale importante ori cand orice reluare produce rapid escaladare, obiectivul opririi complete merita luat foarte serios in considerare.
Oprirea brusca nu este intotdeauna sigura
Exista insa o diferenta importanta intre obiectivul abstinentei si modul in care se ajunge la el.
Pentru anumite substante, oprirea brusca poate fi periculoasa.
Sevrajul alcoolic poate deveni sever si poate necesita supraveghere medicala. In dependenta de benzodiazepine, intreruperea brusca poate produce complicatii, iar reducerea este de regula planificata gradual si monitorizata.
De aceea, persoana care consuma regulat cantitati mari sau foloseste medicamente cu potential de dependenta nu ar trebui sa presupuna ca oprirea brusca, pe cont propriu, este intotdeauna cea mai sigura varianta.
Obiectivul poate fi abstinenta. Drumul pana acolo trebuie individualizat.
Recuperarea inseamna mai mult decat „nu mai consum”
Abstinenta in dependenta opreste comportamentul, dar nu rezolva automat ceea ce acel comportament incerca sa regleze.
Dependenta poate fi folosita pentru amortirea durerii, reducerea anxietatii, evitarea singuratatii sau obtinerea rapida a unei stari placute.
Daca aceste nevoi raman neintelese, vulnerabilitatea la recadere poate continua.
Recuperarea poate presupune evaluare medicala, psihoterapie, tratament medicamentos atunci cand este indicat, sprijin social si invatarea unor modalitati diferite de reglare emotionala.
A cere ajutor nu inseamna ca vointa a esuat.
Inseamna sa recunosti ca o problema complexa necesita mai mult decat o promisiune facuta intr-o dimineata dupa regret.
Iar atunci cand fiecare „doar putin” sfarseste in acelasi loc, cea mai libera alegere poate fi tocmai aceea de a nu mai incepe negocierea.
Lasati un comentariu