Mintea noastra nu este intotdeauna logica – este, de cele mai multe ori, protectoare, supravietuitoare. Iar in incercarea ei de a ne „feri de pericole”, poate inventa tot felul de raspunsuri, povesti dramatice, scenarii catastrofice, auto-critici nejustificate, speculatii doar ca sa aiba ce spune.
Doar pentru ca un gand pare real, nu inseamna ca este real.
De aceea, este esential sa invatam sa ne punem gandurile sub semnul intrebarii – sa le „luam la intrebari” inainte sa le credem orbeste. Inaine sa iei hotarari si sa actionezi: VERIFICĂ!
Iata 10 intrebari simple care te pot ajuta sa-ti dai seama ca un gand nu este logic:
- Acesta este un fapt verificabil sau doar o interpretare?
Fapt: „Colegul a plecat din sedinta.”
Interpretare: „A plecat pentru ca e suparat pe mine.” – Vezi diferenta? - Exista dovezi clare care sustin acest gand?
Ce dovezi reale ai? Ai verificat? Sau este un scenariu bazat pe presupuneri? - Daca ar fi un prieten in locul meu, i-as spune acelasi lucru?
Ai spune unui prieten: „Da, sigur, ai ratat o sansa, esti un esec.”? Nu? Atunci de ce ti-o spui tie? - Exagerez sau generalizez?
Folosirea cuvintelor precum „intotdeauna”, „niciodata”, „toti”, „nimeni” este un semn de gandire distorsionata. - Exista o alta explicatie plauzibila?
Poate ca nu ti-a raspuns la mesaj, dar nu pentru ca te ignora, ci pentru ca e obosit, ocupat sau are o zi grea. Ai verificat? - Ma ajuta acest gand sau ma blocheaza?
E un gand functional, care ma motiveaza? Sau ma paralizeaza si ma saboteaza? - Cat de probabil este ca temerea mea sa se adevereasca?
Chiar 100%? Sau 5%? Ai mai trecut prin situatii similare si ai supravietuit? - Acest gand este al meu sau l-am preluat de la altcineva?
Poate ca vocea care spune „nu esti suficient” nu e a ta. Poate este o replica veche, din copilarie. - Pot sa ii spun unui om ca stiu ce gandeste?
De unde as putea eu sa stiu cu adevarat ce gandeste altcineva? Ai verificat? De ce este mai credibil ce crezi tu decat ce iti spune celalalt despre el insusi? Tu cum te simti cand cineva nu te asculta si trage concluzii spunand „las ca ce stiu eu cum esti tu/gandesti tu” - Pot privi situatia dintr-o alta perspectiva mai echilibrata?
Cum ar vedea un observator neutru aceasta situatie? Ce alt unghi exista?